Training

Starea de bine personală la locul de muncă
Introducere

Scopuri & Obiective
Ce este ”starea de bine personală”?

Definirea ”stării de bine” propusă de către Organizația Mondială a Sănătății

"o stare de bine fizică, mentală și socială completă și nu doar absența bolii sau infirmității"

 

Munca și bunăstarea sunt extrem de conectate: calitatea condițiilor de muncă are un impact direct asupra calității vieții fiecărui individ.

Riscurile pentru sănătatea mintală și bunăstarea mintală pot proveni dintr-o varietate de surse, inclusiv legate de locul de muncă
  • sarcini de lucru excessive
  • Control
  • cerințe contradictorii și lipsă de claritate cu privire la roluri
  • gestionarea necorespunzătoare a schimbărilor organizaționale, nesiguranța locului de muncă
  • comunicare ineficientă, lipsă de sprijin din partea colegilor sau superiorilor
  • violență și bullying

Condițiile proaste de muncă conduc la:

  • Probleme de sănătate pentru lucrător
  • Pierderea productivității pentru angajator
  • Scăderea cu 4-5 % a PIB-ului unei țări

În UE, aproape 1/5 dintre lucrători se confruntă cu probleme de sănătate mintală la locul de muncă.

 
Starea de bine este importantă, dar cum poate fi atinsă?

  Un răspuns poate fi găsit în "Ierarhia nevoilor lui Maslow"

 

Piramida arată nevoile umane. Fiecare nivel trebuie să fie complet îndeplinit, pentru a urmări nevoile de la un nivel superior.

  • Toate nivelurile, cu excepția nivelului de auto-actualizare, sunt "nemulțumitoare”. Numai lipsa acestora este simțită, împlinirea nu aduce satisfacție deosebită.
  • Auto-actualizarea este singurul nivel care aduce satisfacție, făcând persoana să se simta „împlinită", crescand fericirea, starea de bine
 
Teoria autodeterminării

  O altă abordare: Teoria autodeterminării: Motivație și bunăstare

Pentru a crește motivația și bunăstarea:

 

  • Motivație intrinsecă în loc de extrinsecă
  • Promovarea autonomiei, a sentimentului de competență, responsabilitate și apartenență în locul stimulentelor de natură materială.

 

 

Cercetări despre munca convenabilă

Cercetarea știintifică privind starea de bine la locul de muncă

  Cercetarea a fost realizată în 2014 prin sondaj online digital, anonim, al unui eșantion de 3350 de angajați care lucrează în Elveția în diferite grupuri ocupaționale și industrii.

 

Ca factori cheie cu impact asupra stării de bine, s-au avut în vedere:

  • Semnificația/relevanța muncii
  • Volumul
  • Implicarea
  • Resursele sociale
  • Administrarea

 

Cercetare stiintifica privind starea de bine la locul de muncă - analiză

Pentru analiza datelor au fost utilizate diferite scale:

 

  • pentru variabila ”stare de bine”  à WHO-5-Well-being-Index

 

  • for Volumul de lucru à scala creata cu 4 items (presiune de timp, intreruperi, indicații neclare și epuizare după muncă) pe o scară Likert de 5 puncte (de la "foarte adevărat" la „deloc adevărat")

 

  • pentru Resursele socialeà scară auto-creată cu 4 elemente (aprecierea muncii de către superiori, de către colegi, interacțiune respectuoasă și proceduri corecte) pe aceeași scară Likert în 5 puncta

 

  • Implicarea în muncă à Scala de implicare în muncă Utrecht (UWES)

 

  • Semnificație, inteligibilitate  - Scală privind coerența muncii (W-SOC)
Cercetari stiintifice privind starea de bine la locul de munca – rezultate

Impact semnificativ asociat cu...

 

  • Volumul: un volum de muncă mai mare este asociat cu o stare de bine mai redusă (în special pentru profilurile cu sarcini de management)

 

  • Implicarea în muncă: Poate compensa parțial efectele negative ale volumului de muncă ridicat (în special pentru profilurile fără sarcini de management), dar prea mult angajament poate duce la suprasolicitare, stres și mai puțină ”stare de bine”(Supraimplicare)

 

  • Resurse sociale: o relevanță relativ scăzută în comparație cu alți factori legați de muncă. Numai atunci când apar probleme cu relațiile sociale la locul de muncă în combinație cu un volum mare de muncă sau cu un nivel scăzut de implicare la locul de muncă, starea de bine scade semnificativ.
Recomandările OMS pentru bunăstarea la locul de muncă

Cele 4 domenii de influență pentru un loc de muncă sănătos
Modelul OMS pentru un loc de muncă sănătos – Proces

  Modelul unui loc de muncă sănătos constă într-un proces cu 8 pași:

 

1. Mobilizarea părților interesate pentru a obține sprijin și resursele necesare
2. Formarea un grup de lucru reprezentativ pentru părțile interesate
3. Evaluarea contextului și nevoilor prin colectarea de date cantitative și calitative pentru a înțelege problemele
4. Identificarea priorităților de acțiune
5. Planificarea unui program sau a unui proiect
6. Implementarea activităților planificate
7. Evaluarea celor realizate - produse și schimbări -
8. Îmbunătățirea programului sau a proiectului pe baza rezultatelor obținute
 
Instrumente pentru creșterea bunăstării la locul de muncă

Salarii si bonusuri

  Subiectul conține un mare potențial de conflicte și frustrări

 

  • Multe compromisuri: experiență vs. talent, timp vs. calitate, competiție vs. spirit de echipă, ...

 

  • Salariile bazate pe productivitate sunt susceptibile de a duce la o suprasolicitare a unor lucrători (similar cu supraimplicarea)

 

  • Riscul de a avea efect de suprajustificare
 

⇒ Investirea timpului pentru a dezvolta o structură salarială echilibrată și echitabilă este esențială pentru sprijinirea motivației intrinseci și a bunăstării în rândul lucrătorilor

Combaterea monotoniei la locul de muncă

  Mai ales în fabrici, unele activități pot fi monotone. Dar există oportunități de a oferi variații lucrătorilor, sporind bunăstarea:

  • Rotația locurilor de muncă: Schimbarea activității, de exemplu prin rotirea stațiilor de lucru
  • Extinderea locurilor de muncă: creșterea gamei de activități, dar menținerea competențelor/cerințelor de competențe la același nivel (măsurare orizontală)
  • Îmbogățirea locurilor de muncă: Creșterea gamei de activități și a nivelului de competențe/cerințe de competențe, mai multă responsabilitate și autonomie (măsurare verticală)
Stimulente suplimentare

  • Asigurare împotriva riscului de non-autosuficiență și boală gravă;
 
  • Vouchere pentru plata serviciilor de babysitting;
 
  • Plata taxelor de grădiniță, a taxelor universitare, a manualelor școlare;
 
  • Formarea profesională și personală a lucrătorilor;
 
  • Servicii legate de sport, îngrijire personală, cultură și călătorii;
 
  • Tichete de cumpărături și tichete de combustibil.
 
  • ...
Sumar

Sumar


 Cuvinte cheie

Motivatie, well-being, psihologie


 Scopuri/obiective:

Înțelegerea legăturilor dintre nevoile psihologice, motivație și parametrii specifici pentru îmbunătățirea calității vieții angajaților și a activității profesionale.


 Descriere:

Oamenii stau la baza succesului unei companii și este important ca aceasta să acorde o atenție deosebită bunăstării lor. Mai multe studii științifice internaționale au arătat că există o relație directă între productivitatea unei întreprinderi și sănătatea mentală și fizică a forței sale de muncă.Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea mintală este "o stare de bine" în care o persoană: "își poate folosi abilitățile; este capabil să facă față stresului zilnic normal; este capabil să desfășoare activitatea în mod productiv; și este capabil să contribuie în mod activ la viața comunității".Locul de muncă afectează în mod direct bunăstarea fizică, mentală, economică și socială a lucrătorilor și, în consecință, sănătatea familiilor și a comunităților acestora.Raportul își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra acestei probleme complexe și din ce în ce mai importante din viața noastră de zi cu zi, oferind elementele de bază și unele dintre principalele recomandări pentru creșterea bunăstării la locul de muncă.


 Bibliografie

Imagine 1: I, Yann, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=2367501;

Slide  6/7: Promoting mental health in the workplace: Guidance to implementing a comprehensive approach (European commision) https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=13879&langId=en

Slide conținut 7: MDDrPH Rokho Kim, https://www.hsl.gov.uk/media/202146/5_kim_who.pdf;

Imagine 2: Oregon Department of Transportation - Checking the linesUploaded by Smallman12q, CC BY 2.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=24373900

Imagine 3: By Androidmarsexpress - Own work, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=93026655;

Slide conținut 9: https://www.youtube.com/watch?v=g8qLidERkGY

Slide conținut 11: Research and content by: Denise Angélique Camenisch, Olaf  Schäfer, Isabelle Andrea  Minder, Katja Cattapan; https://link.springer.com/content/pdf/10.1007/s11553-021-00875-4.pdf

Slide conținut 12: Research and content by: Denise Angélique Camenisch, Olaf  Schäfer, Isabelle Andrea  Minder, Katja Cattapan; Topp CW, Østergaard SD, Søndergaard S, Bech P (2015) The who-5 well-being index: a systematic review of the literature. Psychother Psychosom 84(3)

Slide conținut 13: Research and content by: Denise Angélique Camenisch, Olaf  Schäfer, Isabelle Andrea  Minder, Katja Cattapan; https://link.springer.com/content/pdf/10.1007/s11553-021-00875-4.pdf

Slide conținut 15: MDDrPH Rokho Kim, https://www.hsl.gov.uk/media/202146/5_kim_who.pdf;

Imagine 4: WHO model of healthy workplace continual improvement process, https://www.who.int/occupational_health/publications/healthy_workplaces_model.pdf ;

Slide conținut 15: MDDrPH Rokho Kim, https://www.hsl.gov.uk/media/202146/5_kim_who.pdf;

Slide conținut 16: https://www.who.int/occupational_health/publications/healthy_workplaces_model.pdf ;  MDDrPH Rokho Kim, https://www.hsl.gov.uk/media/202146/5_kim_who.pdf



 Materiale conexe